Legea-i lege, nu-i tocmeala!

Tu iti cunoști drepturile procesuale? Știi ce trebuie sa faci cand primești o soluție negativa intr-un proces? Daca ti-am spune ca sunt situatii in care sistemul da greș si nu te poți apara corespunzător, ai fi dispus sa incerci sa schimbi ceva?

Cristina, beneficiara noastră, vrea să încerce asta. Resimte pe pielea ei ce înseamnă ca sistemul să aibă „scăpări”. Într-o procedură de ordonanţă preşedinţială, a aflat că instanţa de judecată a hotărât ca băieţelul ei să locuiască cu tatăl abia atunci când acesta i l-a smuls din braţe în plină stradă, pe neaşteptate, fără să îi adreseze vreo explicaţie şi a plecat cu el lăsând-o speriată, descurajată şi plină de întrebări. Poliţia nu a ajutat nici ea. A amendat-o pe criteriul că le-a solicitat intervenţia fără motiv. Abia atunci Cristina a aflat că procesul ei se soluţionase şi că pierduse şi că trebuia să predea copilul.

Să rămână la tată, nu e o soluţie. Beneficiara noastră avut curaj sa fugă, într-un final, dupa 21 de ani de abuzuri repetate ( fizic, sexual, financiar, social, emotional). Cu ajutorul asociatiei Luthelo a reusit sa isi gaseasca un job nou, sa ii ofere un camin mai linistit puiului ei, sa inceapa terapia si sa fie reprezentata corespunzator in instanta. În urma unui ordin de protecţie câştigat, domiciliul copilului e stabilit la ea. Apoi a urmat ordonanţa. Într-un mod cu totul absurd, instanţa decide ca acest copilaş să locuiască cu tatăl în acelaşi timp în care tatăl avea, încă, un ordin de protecţie care îi interzicea să se apropie de copil. Şi apoi i-l smulge din braţe în plină stradă. Pleacă cu el şi nu îi permite Cristinei să îl mai vadă.

Sunt situaţii în care putem declara apel împotriva unor astfel de soluţii, ca să încercăm să transformăm nedreptatea în dreptate. Însă pentru asta, avem de respectat termene clare, care, uneori, nu încep să curgă de la momentul la care primim soluţia, ci de la momentul la care se dă soluţia. Asta s-a întâmplat în cazul Cristinei. În astfel de situaţii, justiţiabilii au obligaţia să meargă zi de zi la grefa instanţelor pentru a afla ce a dispus judecătorul. Bineînţeles, între 9 şi 12, pentru că drepturile procesuale sunt limitate orar; la telefon nu se răspunde, câteodată nici în timpul programului. Dacă nu ai posibilitatea să ajungi de dimineaţă la instanţă, pentru că lucrezi, ai mai ratat o şansă. Şi uite aşa ajungi să te bazezi pe portalul online al judecătoriilor, care ori nu funcţionează, ori nu e actualizat.

Cristina a aflat de soluţia ei o săptămână mai târziu. Hotărârea instanţei nu a existat la dosar mai devreme. Portalul nu a fost actualizat. Şi, cumva, o săptămână mai târziu, ca prin “minune”, se încarcă soluţia purtând o dată anterioară. Cristina a aflat de ea de la poliţiştii care au amendat-o, pe motiv că nu a fost suficient de responsabilă să îşi verifice dosarul şi că are o avocată slabă. Având în vedere că avem capturi de ecran cu intrările din ECRIS purtând menţiunea “amână pronunţarea” la data la care, ulterior, a apărut soluţia, am formulat apel. La arhivă ni s-a spus că “se mai întâmplă greşeli, mai introduc grefierii soluţiile mai târziu, să cereţi în apel să se indice când s-a încărcat, cu adevărat, soluţia”.

Deci sistemul chiar dă greş, uneori. Sau deseori...:)

Însă noi vrem să schimbăm asta.   Pentru Cristina, pentru Ioana, pentru Maria, pentru toate celelalte beneficiare care or să mai vină. Pentru tine daca vei avea un proces pe rol si urmaresti solutia. Ne imaginam ca nu ai timp sa verifici in fiecare zi la arhiva. Pentru ca justitia ar trebui sa fie un instrument care sa vina in ajutorul nostru. 

Vrem schimbare si suntem dispuse sa mergem pana in panzele albe daca asa se numeste Curtea Constitutionala! O schimbare care va avea efect la nivel national. Pentru noi toti.

Ce dorim să facem e să ridicăm o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la reglementarea care ne spune că soluţia se primeşte de la compartimentul arhivă.

O astfel de reglementare, care pune atâtea piedici, nu are cum să fie în concordanţă cu prevederile constituţionale.